Sindromul premenstrual se refera la o gama larga de simptome fizice sau emotionale care apar de obicei de la 5 pana la 11 zile inainte ca o femeile sa inceapa ciclul menstrual lunar. Aceste simptome de obicei dispar atunci cand incepe menstruatia sau la scurt timp dupa acest moment.

O cauza exacta a aparitiei sindromului premenstrual nu a fost identificata. Cu toate acestea, poate fi legat de factori sociali, culturali, biologici si psihologici.

Sindromul premenstrual a afectat pana la 75% din femei in timpul anilor lor fertili.

Sindromul apare mai frecvent la femeile: care au in jur de 20 de ani si cu intarziere la 40 de ani, cele care au cel putin un copil,care au un istoric familial cu depresii majore, care au un istoric familial cu depresii postpartum.

Simptomele de obicei au o forma grava intre 30 si 40 de ani, cand o femeie se apropie de trecerea la menopauza.

Mai mult de 50-60% din femeile afectate de sindromul premenstrual au o tulburare psihica (tulburare distrofica premenstruala).

Nu exista constatari fizice de examinare sau teste de laborator specifice pentru diagnosticarea sindromului premenstrual. Este important ca o istorie completa, un examen fizic, si in unele cazuri o evaluare psihiatrica sa fieefectuate pentru a exclude alte cauze potentiale pentru simptomele care pot fi atribuite simptomului premenstrual.

Un calendar al simptomelor poate ajuta femeia sa identifice simptomele cele mai suparatoare si sa ii confirme sindromul premenstrual.

Exercitiile si modificarile dietei pot ajuta la ameliorarea simptomelor. Este de asemenea important sa tineti un jurnal de zi cu zi pentru a inregistra tipul simptomelor, severitatea si durata.

Suplimentele nutritive pot fi recomandate.vitamina B6, calziu si magneziu sunt utilizate frecvent.

Medicul va poate recomanda o dieta fara sare, si sa evitati zaharurile simple, cofeina si alcoolul. Exercitiile regulate de aerobic pe tot parcursul lunii ajuta la reducerea severitatii simptomelor premenstruale.

Aspirina ibuprofenul si alte medicamente antiinflamatorii nesteroidiene pot fi prescrise daca aveti dureri semnificative, inclusiv dureri de cap,dureri de spate,crampe musculare si dureri la nivelul sanilor.

Pastilele anticonceptionale pot sa scada sau sa creasca intensitatea simptomelor premenstruale.

In cazuril severe antidepresivele pot fi de folos. Primele optiuni sunt de obicei antidepresivele cunoscute ca inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei. Terapia cognitiv comportamentala poate fi o alternativa la antidepresive.

Diureticele pot ajuta femeile cu reticienta hidrica severa, care au simptome de balonare, sensibilitate a sanilor si crestere in greutate.

O gama larga de simptome fizice sau emotionale au fist asociate cu sindromul premenstrual. Prin definitie, simptomele sunt considerate a fi premenstruale in cazul in care apar in a doua jumatate a ciclului menstrual (14 zile sau mai mult dupa prima zi a ciclului menstrual) si sunt absente 7 zile dupa ciclul menstrual.

Cele mai frecvente simptome includ: dureri decap, umflarea gleznelor, picioarelor si mainilor, dureri de spate, crampe abdominale sau crestere in greutate, dureri abdominale, plenitudine abdominala, senzatia de gaze in abdomen, spasme musculare, sensibilitatea sanilor, crestere in greutate, greta, balonare, constipatie sau diaree, scaderea coordonarii, pofte alimentare, mai putina toleranta pentru zgomote si lumini, menstruatie dureroasa.

Alte simptome includ: anxietate sau panica, confuzie, dificultati de concentrare, uitarea, slaba hotarare, depresia, iritabilitatea, ostilitatea, comportamentul agresiv,cresterea sentimentului de vina, oboseala, circulatie letargica lenta, scaderea imaginii de sine, modificari ale apetitului sexual, pierderea apetitului sexual,stima de sine scazuta.