Scleroza multipla este o boala autoimuna care afecteaza creierul si maduva spinarii (sistemul nervos central).

Scleroza multiplă (SM) afecteaza  femeile mai mult decat barbatii. Tulburarea incepe cel mai frecvent intre varsta cuprinsa intre 20 si 40de ani, dar poate fi regasita la orice varsta.

SM este cauzata de deteriorarea tecii mielinice , care acopera stratul de protectie care inconjoara celulele nervoase. Cand acest acest strat de acoperire nervoasa este deteriorat, impulsurile nervoase sunt incetinite sau oprite.

SM este o boala progresiva, in sensul leziunilor ale nervilor si care se agraveaza in timp. Cat de repede SM se inrautateste, variaza de la persoana la persoana.

Leziuni ale nervilor sunt cauzata de inflamare. Inflamarea apare atunci cand celulele organismului imunitar ataca sistemul nervos. Episoade repetate de inflamare pot aparea de-a lungul oriccarei zona a creierului si maduvei spinarii.

Cercetatorii nu sunt siguri ce anume declanseaza aceasta inflamatie. Cel mai frecvente teorii sustin ca apare de la un virus sau un defect genetic, sau o combinatie a ambelor.

Persoanele cu antecedente familiale ale bolii cat si cei care traiesc intr-o zona geografica cu o rata de incidenta mai mare, au un risc mai mare de expunere la boala.

Simptomele SM pot mima cele mai multe tulburari ale sistemului nervos. Boala este diagnosticata prin eliminarea altor boli.

Oamenii care au o forma de SM recurent-remisiva,  pot avea un istoric de cel putin doua atacuri, separate intr-o perioada sau pot sa nu prezinte nici un simptom.

Un examen neurologic poate arata reducerea functiilor nervilor intr-o zona a corpului, sau raspandirea in mai multe parti ale corpului. Aceastea pot include: reflexe nervoase anormale, scaderea capacitatii de a misca o parte a corpului, scaderea senzatiilor, alte pierderi ale functiilor sistemului nervos.

Un examen oftalmologic poate arata: raspunsuri anormale, modificari in miscarea ochilor siin vedere, scaderea acuitatii vizuale, probleme cu parti interioare ale ochiului, declansarea miscarilor rapide ale ochilor.

Testele pentru diagnosticarea sclerozei multiple includ: punctie lombara, testele ale lichidului cefalorahidian, RMN a creierului si RMN a coloanei vertebrale sunt importante pentru a ajuta la diagnosticare, precum si studiul functiei nervoase.

Nu exista nici un tratament cunoscut pentru scleroza multipla in acest moment. Cu toate acestea, exista tratamente care pot incetini boala. Scopul tratamentului este de a controla simptomele si de a va ajuta sa mentineti o calitate normala a viatii.

Medicamentele utilizate pentru a incetini progresia sclerozei multiple sunt luate pe o baza pe termen lung si  includ: interferonii , mitoxantrona si natalizumab, metotrexat, azatioprina , imunoglobuline intravenoase  si ciclofosfamida  pot fi de asemenea utilizate in cazul in care medicamentele de mai sus nu functionează bine.

Steroizi pot fi utilizati pentru a scadea gradul de severitate a atacurilor. Medicamente pentru a controla simptomele pot include: medicamente pentru a reduce spasmele musculare, medicamente colinergice pentru a reduce problemele urinare, antidepresive pentru starea de spirit sau de comportament, amantadina pentru oboseala.

Urmatoarele pot ajuta pacientii cu SM: terapie fizica, logopedie, terapie ocupationala, precum si grupuri de support, dispozitive de asistare, cum ar fi scaunele cu rotile, lifturi, pat, caune la dus, si bare de perete, un program de exercitii planificat precoce in cursul tulburarii,  un stil de viata sanatos, cu o buna nutritie si odihna si relaxare destula, evitarea oboselii, stresului, temperaturilor extreme.

Modificari de uz casnic pentru a asigura siguranta si usurinta in miscarea in jurul casei sunt deseori necesare.

Simptomele variaza, deoarece locatia si severitatea fiecarui atac pot fi diferite. Episoadele pot dura zile, saptamani sau luni. Aceste episoade alterneaza cu perioade fara simptome (remisii).

Febra, baile fierbinti, expunerea la soare si stresul pot declansa sau agrava atacurile. Este un lucru comun pentru boala sa se intoarca. Cu toate acestea, boala poate continua sa se inrautateasca, fara perioadele de remisiune.

Deoarece nervii  din orice parte a creierului sau a maduvei spinarii pot fi deteriorati, pacientii cu scleroza multipla pot avea simptome in multe parti ale corpului.

Simptome musculare:  pierderea echilibrului, spasme muscular, amorteala sau senzatie anormala in orice zona, probleme de deplasare a  bratelor sau a picioarelor, probleme de mers pe jos, probleme de coordonare si efectuare a miscarilor mici, tremur in unul sau ambele brate sau picioare, slabiciune in brate sau picioare.

Simptome ale vezicii urinare si ale intestinului: constipatie si scurgere de scaun, dificultate la inceputul urinarii, nevoia de a urina frecvent, indemn puternic de a urina, scurgerea urinei (incontinenta).

Simptome la ochi: vedere dubla, discomfort la ochi, miscari necontrolate si rapide ale ochilor, pierderea vederii (afecteaza de obicei, cu un ochi la un moment dat) , amorteli, furnicaturi sau dureri, durere facial, spasme musculare dureroase, sentimentul de furnicaturi, arsura in brate si picioare.

Simptome alte creierului si nervilor: atentia scazut, pierderi de memorie, depresie sau sentimente de tristete, ameteli si probleme de echilibru, pierderea auzului.

Simptome sexuale:  probleme de erectie,  probleme cu lubrifierea vaginala.

Simptome de inghitire: probleme de mestecat si inghitire.

Oboseala este un simptom comun si neplacut. Boala se poate agrava pe parcursul zilei, inspre seara.