Narcolepsia este o tulburare de somn, care determina somnolenta excesiva in timpul zilei, precum si atacuri de somn frecvente.

Narcolepsia este o tulburare a sistemului nervos, nu o boala psihica. Anxietatea nu produce narcolepsie.

Expertii cred ca este cauzata de cantitati reduse de proteina numita hypocretin, produsa la nivelul creierului. Cauzele pentru care creierul produce aceasta proteina in cantitati mai mici sunt neclare.

Conditiile care pot provoca insomnie, cum ar fi programe perturbate de lucru, pot face rau narcolepsiei.

Medicul va face un control de sange si va lua probe de sange, pentru a exclude conditiile care produc simptome similare.

Conditiile care pot provoca somnolenta excesiva includ:

• insomnie si tulburari de somn;
• convulsii;
• alte boli medicale, psihice, sau ale sistemului nervos.

Alte teste care pot fi efectuate:

• EKG;
• Electrocefalograma;
• Monitorizarea respiratiei;
• Teste genetice pentru a cauta gena narcolepsiei.

Testele vor include de asemenea un studio de somn.

Nu exista tratamente pentru aceasta boala. Scopul tratamentului este de a controla simptomele.

Modificarea stilului de viata si invatarea, pentru a face fata efectelor emotionale si tulburarilor, pot ajuta pacientul sa se simta mai bine atunci cand lucreaza sau in activitatile sociale pe care le desfasoara.

Acest lucru implica:

• consumul de lumina, sau de mese vegetariene in timpul zilei , pentru a evita mesele grele inaintea activitatilor importante;
• programarea somnului dupa masa 10-15 minute daca este posibil;
• planificarea controalelor regulate pentru a monitoriza somnul in timpul zilei si pentru a reduce numarul de atacuri de somn sau somnul brusc;
• informarea profesorilor sau a autoritatilor cu privire la boala pentru a nu fi pedepsiti ca sunt “lenesi” la scoala sau la locul de munca;

Este posibil sa fie nevoie sa se urmeze si un tratament cu medicamente.

• Perioade de somnolenta frecventa la fiecare 3-4 ore pe perioada zilei;
• Resimtirea puternica a nevoii de a dormi, urmata de un pui de somn (atac de somn), care dureaza 15 minute sau si mai mult. Acestea apar de obicei dupa masa, dar se pot declansa si in timpul condusului, sau in timpul unei conversatii sau in alte astfel de situatii;
• Aparitia senzatiei ca te trezesti odihnit;
• Vise si halucinatii pot aparea in timpul etapei de somn si de veghe. Implica simturile: auz, vaz, tactil etc.;
• Paralizie de somn cand pacientul nu este in masura sa se deplaseze prima data cand se trezeste;
• Cataplexia – incapacitatea de a se misca, pierderea brusca a tonusului muscular. Emotiile puternice precum rasul sau furia pot  provoca de asemenea cataplexia;
• Cele mai multe atacuri dureaza mai putin de 30 de secunde si dispar;
• Capul cade brusc inainte, maxilarul devine moale, iar genunchii la fel;
• In cazurile severe o persoana poate intra si ramane paralizata in aceasta stare cateva minute.

Nu toti pacientii prezinta aceleasi simptome.