Limfom non-Hodgkin este un tip de cancer al tesutului limfatic, care include ganglionii limfatici, splina, precum si alte organe ale sistemului imunitar.

Globulele albe numite limfocite se gasesc in tesuturile limfatice.

Majoritatea limfoamelor incep intr-un tip de globule albe numite limfocite B sau celule B. Pentru cei mai multi pacienti, cauza acestui tip de cancer este necunoscuta.

Cu toate acestea, limfoamele se pot dezvolta la persoanele cu sistemul imun slabit. De exemplu, riscul de crestere a unui limfom este mai mare dupa un transplant de organe sau la persoanele cu infectie HIV.

Limfomul non-Hodgkin este clasificat in functie de cat de repede se raspandeste cancerul. Cancerul poate fi de grad mic, intermediar, sau de calitate superioara. tumoarea Burkitt este un exemplu de limfom de grad inalt.

Exista multe tipuri diferite de limfom non-Hodgkin.O persoana are de la 1 la 50 sanse de a dezvolta limfom non-Hodgkin. In cea mai mare parte a cazurilor, acest tip de cancer afecteaza adultii. Cu toate acestea, copiii pot dezvolta unele forme de limfom.

Grupurile de mare risc sunt acelea care au primit un transplant de organe sau care au un sistem imunitar slabit (imunosupresie). Acest tip de cancer este mai frecvent la barbati decat la femei.

Medicul va efectua un examen fizic si va verifica zonele corpului cu ganglioni.

Testele pentru diagnosticare si aflarea gradului limfomului non-Hodgkin includ: teste de sange, aspiratie a maduvei osoase si biopsie, numarul de celule albe din sange, tomografie la piept, abdomen si bazin si raze x.

Tratamentul depinde de cat de repede se raspandeste cancerul, care este stadiul acestuia in momentul diagnosticarii si care sunt simptomele pe care le are pacientul.

Chimioterapia este frecvent folosita ca forma de tratament.

Un alt medicament numit Rituxan, este adesea utilizat pentru a trata limfomul non-Hodgkin. Rituxanul este o forma de imunoterapie.

Radioimunoterapia poate fi utilizata in unele cazuri. Acest lucru implica o substanat radioactiva conectata la un anticorp care ajuta sistemul imunitar sa lupte impotriva infectiilor  si se injecteaza in organism.

In cazurile severe, transplantul de celule stem sau de maduva osoasa poate fi necesar.

Limfomul non-Hodgkin poate provoca o varietate de simptome. Simptomele depind de care zona a corpului este afectata de cancer.

Simptomele pot include: transpiratie excesiva, in special in timpul somnului de noapte, febra, mancarime severa, umflarea ganglionilor limfatici la nivelul gatului, axilelor, zonei inghinale, sau alte altor zone, scaderi neintentionate in greutate, tuse sau dificultati de respiratie pot aparea in cazul in care cancerul afecteaza glanda timus sau a ganglionii limfatici din piept, care pun presiune pe trahee sau pe caile respiratorii.

Unii pacienti pot avea dureri abdominale sau umflaturi, care pot duce la pierderea poftei de mancare, constipatie, greata si varsaturi.

In cazul in care cancerul afecteaza celulele din creier, persoana poate avea o durere de cap, probleme de concentrare, modificari de personalitate, sau crize convulsive.