Keratita Fungica a fost pentru prima oara descrisa de Leber in 1879. Aceasta entitate nu este o cauza comuna a infectiei corneei, dar reprezinta una din cauzele majore de keratita infectioasa in zonele tropicale ale lumii. Este important sa se considere ciuperca, ca o posibila cauza a keratitei infectioase, din cauza leziunii oculare devastatoare pe care o poate produce daca nu este diagnosticata si tratata promt si eficient. Din nefericire, diagnosticarea intarziata este un lucru comun intalnit, in primul rand din cauza lipsei de suspiciune asupra bolii. Chiar daca diagnosticul se face cu precizie, tratarea bolii ramane o provocare datorita disponibilitatii comericale limitate de medicamente antifungice.

De obicei, o consecinta a ranirii corneei intr-un loc in care materialul vegetal este prezent, o reprezinta dezvoltarea lenta a keratitei fungice. Aceasta afecteaza persoanele cu sistem imunitar slabit, de multe ori are ca  rezultat o infectie la nivelul globului ocular, sau poate provoca abcese stromale.

70 de ciuperci au fost depistate ca participa la provocarea keratitei fungice. Cu toate acestea exista doua mari grupuri importante din punct de vedere medical responsabile de infectia corneei: drojdia corneei si fungi filamentosi .

Drojdia produce in mod caracteristic o substanta cremoasa, colonii opace sub forma de pasta pe suprafata mediilor de cultura. Candida este agentul patogen cel mai reprezentativ din acest grup, afectand in primul rand cornea compromisa de steroizi, patologia de suprafata, sau pe ambele.

Traumatismele corneei sunt un factor de risc major, cel mai frecvent intalnite. Medicul ar trebui sa aiba un nivel ridicat de suspiciune daca are un pacient cu antecedente de trauma a corneei, in special cu plante sau de sol.

Trauma provocata de utilizarea lentilelor de contact este minuscula. Lentilele de contact nu sunt un factor de risc comun pentru keratita fungica.

Candida este principala cauza a keratitei asociate cu lentilele de contact terapeutice, iar fungi filamentosi sunt principala cauza a keratitei asociati cu purtarea lentilelor de contact cu refractie.

Actualitatea utilizarii steroizilor, a fost considerata o cauza cu incidenta crescuta, dezvoltare si agravare a keratitei fungice.

Alti factori de risc care se iau in considerare sunt: un corp strain, interventia chirurgicala asupra corneei si keratita cronica.

Keratita fungica apare de obicei la tineri de sex masculin, sanatosi, fara boli oculare semnificative, dar care prezinta antecedente de traumatisme in special cu materii vegetale.

Se manifesta si la pacienti mai vechi, cu boli oculare preexistente, sau datorita expunerii la keratoterapie pentru cei care au keratita cronica.

Diagnosticul clinic pentru keratita fungica se bazeaza pe analiza factorilor de risc, precum si pe trasaturile caracteristice ale corneei.

In ceea ce priveste infiltrarea corneei, constatarile clasice si specifice sunt: marginile ridicate, textura aspra, pigmentare de culoare gri – maro, leziuni, hipopion si placi endoteliale. Cu toate acestea, formele avansate si severe de filamente fungice, precum si cele de drojdie a keratitei, nu pot fi distinse si seamana cu keratita cauzata de bacterii virulente cum ar fi Staphylococcus aureus si Pseudomona aeruginosa.

Desi aceste semne caracteristice pot fi prezente, este foarte importanta obtinerea unei parti de material de pe leziune prin razuire, sau prin biopsie a corneei inainte de stabilirea tratamentului antifungic.

Exista mai multe cazuri nefericite care au fost raportate, in care tratamentul cu antifungice a fost dat inainte de observarea sau izolarea ciupercii, iar diagnosticul a fost gresit.

Cel mai important pas in gestionarea initiala a keratitei fungice suspectate, este obtinerea unei mostre de material de pe portiunea lezata. Aceasta este folosita pentru a obtine informatii rapide despre agentul patogen.

Diagnosticul de laborator

Coloratia Gram identifica si pata Giemsa este utila in depistarea elementelor fungice.

In cazul in care frotiu si culturile sunt negative la 48 la 72 ore la un pacient cu suspiciune puternica de a avea infectii fungice, iar starea pacientului nu se imbunatateste in urma terapiei initiale cu spectru larg antibacterian, se recomanda biopsia corneei.

In cazul in care biopsia corneei este inca negativ, procesul distructiv corneei avanseaza si bacteria inca exista

Terapia de succes antifungica pentru keratomicoza necesita administrarea frecventa a medicamentelor, pe perioade lungi. Cerinta minima de tratament pentru cele mai multe cazuri filamentoase si cazuri in care partea posterioara a stromei este afectata, este de 12 saptamani.

Keratita fungica este o boala tratata chirurgical in cele mai multe locuri ale lumii, datorita imposibilitatii de a izola ciuperca, precum si datorita faptului ca tratamentul medicamentos incepe cu intarziere.

Tratamente chirurgicale folosite pentru keratita fungica:

• Debridarea este cea mai simpla forma de interventie chirurgicala. Organismele si materialele necrozante sunt indepartate, si penetrarea medicamentelor antifungice este consolidata prin eliminarea epiteliului, acesta din urma fiind o bariera pentru antifungice. Debridarea ar trebui sa fie facuta la fiecare 24 sau 48 de ore.

• Biopsia poate fi folosita pentru diagnosticarea bolii sau pentru stabilirea tratamentului terapeutic.

• Keratoplastie penetranta (PK) ar trebui sa fie efectuata mai devreme decat mai tarziu, in cazul in care keratomicoza nu raspunde la terapia agresiva antifungica administrata. Daca infectia progreseaza si ajunge la sclera, va fi prea tarziu pentru efectuarea keratoplastiei cu scopul de a scapa ochiul, acesta urmand sa fie distrus de infectiile fungice

Unele manifestari de toxicitate ale corneei sunt:

• Ulceratii la nivelul corneei;
• Eroziuni epiteliale punctuale ale corneei;
• Vedere in ceata.