Fibromialgia este o afectiune caracterizata prin durere comuna pe termen lung, la nivelul corpului si in articulatii, muschi, tendoane si alte ţesuturi moi.

Fibromialgia, de asemenea, a fost legata de oboseala, rigiditate dimineata, probleme cu somnul, dureri de cap, amorteala in maini si picioare, depresie si anxietate. Fibromialgia se poate dezvolta pe cont propriu sau impreuna cu alte boli musculo-scheletice, cum ar fi artrita reumatoida sau lupus.

Cauza acestei tulburari nu este cunoscuta. Traumele fizice sau emotionale pot juca un rol in dezvoltarea sindromului. Unele dovezi sugereaza ca pacientii cu fibromialgie au raspunsuri anormale. S-a sugerat ca tulburarile de somn, care sunt frecvente la pacientii cu fibromialgie, pot provoca de fapt boala. O alta teorie sugereaza ca boala poate fi asociata cu modificari ale metabolismului musculaturii scheletice, posibil cauzate de fluxul de sange scazut, ceea ce ar putea provoca oboseala cronica si slabiciunea. Alti specialisti au sugerat ca un microb infectios, cum ar fi un virus, declanseaza boala. In acest moment, nici un virus sau microb nu a fost identificat. Studii pilot au aratat o tendinta spre posibila mostenire a bolii, desi probele sunt foarte preliminare. Barbatii si femeile de toate varstele pot avea aceasta boala, dar tulburarea este cel mai frecvent intalnita in randul femeilor cu varsta cuprinsa intre 20  si 50 de ani.

Diagnosticul de fibromialgie necesita o perioada de cel putin 3 luni de durere pe scara larga si durere si sensibilitate in cel putin 11 din 18 puncte. Aceste puncte includ tesutul fibros sau muschii din: coate, fesele, piept, genunchi, partea inferioara a spatelui, gatulu, umeri si coapse.

Uneori, testele de laborator si testele cu raze X sunt de facute pentru a ajuta la confirmarea diagnosticului prin eliminarea altor boli care pot avea simptome similare. Urmatoarele boli au fost asociate cu fibromialgie sau imita simptomele ei: cancer de col uterin si boli degenerative lombare, sindromul oboselii cornice, depresia, infectia cu HIV, hipotiroidism, sindromul intestinului iritabil,  boala Lyme, artrita reumatoida, tulburari de somn.

In cazurile usoare, simptomele pot chiar disparea atunci cand stresul este scazut sau modificari ale stilului de viata sunt puse in aplicare. O combinatie de tratamente, inclusiv medicamente, educatia pacientului, terapie fizica si de consiliere sunt de obicei recomandate. Multi suferinzi de fibromialgie au gasit grupuri de sprijin pentru ajutor ajutor.

Anumite clase de medicamente antidepresive sunt uneori prescrise pentru aceasta tulburare. Studiile arata ca antidepresive in doze mici, pot reduce depresia, relaxarea muschilor scheletici si craniofaciali, pentru a imbunatati calitatea somnului si eliberarea analgezicelor endorfine. Alte medicamente care sunt folosite includ medicamente anti-inflamatorii, impotriva durerii si medicamente, care actioneaza pe caile de transmitere a durerii.

 Posibilitatile de alimentatie si un regim alimentar bine echilibrat incluzand evitarea cafeinei, poate ajuta rezolvarea problemelor de somn si poate ajuta la reducerea severitatii simptomelor. Stil de viata adoptat pentru a imbunatati calitatea somnului poate fi eficiente pentru fibromialgie.

Unele rapoarte indica faptul ca uleiul de peste, magneziu  si combinatii de acid malic, sau vitamine pot fi eficace. Reducerea stresului si imbunatatirea abilitatilor de adaptare pot ajuta, de asemenea, la reducerea simptomele dureroase.

 Practicarea exercitiilor de fitness este recomandata. Studiile au aratat ca simptomele de fibromialgie pot fi ameliorate prin exercitii aerobice. Cel mai bun mod de a incepe un program de fitness este inceperea unor sesiuni scurte de numai cateva minute, cu impact redus, cum ar fi mersul pe jos si inotul. Lungimea fiecarei sesiuni poate fi crescuta incet, in functie de cat poate fi tolerata. Incercarile de pastrare a programului de exercitii adeseori nu reusesc, deoarece acestea sunt incepute prea agresiv, cu sesiuni care sunt prea lungi sau prea intense.

Caracteristica coplesitoare a fibromialgiei este durerea de lunga durata la nivelul corpului in puncte definite.

Fibromialgia poate mima durerea care apare cu diferite tipuri de artrita. Cu toate acestea, distrugerea, umflarea semnificativa si deformarea articulatiilor vazute in boli precum artrita reumatoida nu apar ca simptome la fibromialgie.

Dureri ale tesuturilor moi, sunt descrise ca fiind dureri adanci, radiante sau ca senzatii de ardere, si variaza de la a fi usoare pana la severe. Persoanele afectate de aceasta boala au tendinta de a se trezi cu dureri musculare si rigiditate.

Pentru unii pacienti, dureri se amelioreaza in timpul zilei si cresc din nou in timpul serii, desi multi pacienti cu fibromialgie au o zi lunga, plina de durere. Durerea poate creste odata cu activitatea, vreme rece sau umeda, anxietatea si stresul.

Simptomele specific sunt: dureri ale corpului, dureri muscular cornice sau dureri faciale, oboseala, sindromul intestinului iritabil, dificultati de memorie si dificultati cognitive, dureri musculare si dureri articulare in mai multe zone, pe partea din spate a gatului, umerilor, sternului, partea inferioara a spatelui, soldurilor, gambelor, coatelor, genunchilor, amorteala si furnicaturi, palpitatii, reducerea exercitarii tolerantei, tulburări de somn, tensiune de dureri de cap sau migrene.