Fibrilatia atriala este un ritm cardiac tulburat (aritmie). Aceasta implica de obicei un ritm cardiac rapid, in care camerele superioare ale inimii, atriile, sunt stimulate sa exercite contractii intr-o maniera foarte dezorganizara si anormala.

Aritmiile sunt cauzate de o intrerupere a sistemului normal de conducere electrica al inimii. In mod normal, cele patru camere ale inimii (doua atrii si doua ventricule), au contracte foarte specifice, in mod coordonat.

Impulsul electric care semnaleaza inima pentru a contracta intr-un mod sincronizat incepe in nodul sinoatrial. Acest nod este stimulatorul cardiac, inima naturala.

Impulsuri sunt trimise la ventriculi intr-un mod neregulat. Acest lucru face ventriculele sa bata anormal, conducand la puls neregulat (de obicei rapid).

Frecventa cardiaca poate alterna intre lenta si rapida. Ca urmare, nu poate fi suficient sange pentru a satisface nevoile organismului. Fibrilatia atriala poate afecta atat barbatii cat si femeile. Ea devine mai des intalnita odata cu cresterea varstei.

Cauzele fibrilatiei atriale includ: utilizarea de alcool, insuficienta cardiaca congestiva, boala arteriala coronariana (mai ales după un atac de cord sau operatie de bypass coronarian a arterei), chirurgie cardiaca, hipertensiune arteriala, cardiomiopatie hipertrofica, unele medicamente, glanda tiroida hiperactiva (hipertiroidie), pericardita, bolile cardiace valvulare (in special stenoza mitrala si regurgitare mitrala).

Medicul poate auzi tahicardia in timp ce asculta inima cu un stetoscop. Se poate simti un puls rapid, neregulat, sau ambele. Frecvenţa cardiaca normala este de 60 - 100, dar in fibrilatia atriala, ritmul cardiac poate fi de la 100 pana la 175. Tensiunea arteriala poate fi normala sau scazut. Cu o ECG se poate constata fibrilatie atriala. Monitorizarea continua ambulatorie poate fi necesara, deoarece starea apare la cateva ore.

Incercarile de a gasi cauzele care stau la baza bolilor cardiace pot include: angiografia coronariana, ecocardiografia, studiul electrofiziologic, teste imagistice.

In anumite cazuri, fibrilatia atriala poate necesita un tratament de urgenta pentru a obtine ritmul normal al inimii. Acest tratament poate implica cardioversie electrica sau intravenoasa, medicamente, cum ar fi dofetilide, amiodarona, sau ibutilide. Medicamentele sunt de obicei necesare pentru a mentine pulsul in limite normale sis a nu devina prea rapid.

Tratamentul pe termen lung variaza in functie de cauza fibrilatie atriale. Medicamentele pentru a incetini ritmul cardiac pot include: beta-blocante, blocante ale canalelor de calciu, medicamente anti-aritmice pot fi utilizate pentru a obtine un ritm normal.

Aceste medicamente pot actiona bine la multi oameni, dar acestea pot avea si efecte secundare grave. Mulţi pacienti pot reveni la fibrilatie atriala, chiar in timpul tratamentului cu aceste medicamente.

Deoarece aceste medicamente cresc sansa de sangerare, nu toata lumea le va utiliza. Medicamentele antiplachetare, cum ar fi aspirina sau clopidogrelul poate fi de asemenea prescrise. Medicul dumneavoastra va lua in considerare varsta si existenta altor probleme medicale pentru a decide care este cel mai bun medicament.

Unii pacienti cu fibrilatie atriala, puls rapid al inimii si intoleranta la medicatie pot avea nevoie de o procedura de cateter pe atrii numita radiofrecventa.

Pacientul poate sa nu fie constient ca inima bate anormal, mai ales daca aceste batai au loc de ceva timp.

Simptomele pot include: puls rapid sau prea lent, senzatia de batai cardiace rapide (palpitatii), scurtarea respiratiei, confuzie, ameteli, lesin, oboseala.

 Simptomele pot incepe sau se pot opri brusc.