Encefalita virala este o inflamare a creierului, cauzata de o infectie virala directa sau o reactie de hipersensibilitate la un virus sau la proteine straine. Cand atat creierul cat si maduva spinarii sunt implicate, tulburare se numeste encefalomielita. Inflamatia care acopera creierul, sau meningele se numeste meningita.

Exista mai multi  virusuri care pot provoca encefalita. Aceasta poate fi raspandita fie prin contact de la om la om sau prin muscaturi de animale. Encefalita poate sa apara cu mai multe infectii virale comune ale copilariei.

Virusi si boli virale, care pot determina encefalita includ:  varicela, rujeola, oreionul, virusul Epstein-Barr (VEB), infectii cu virusul citomegalic, HIV, herpes simplex, herpes zoster (zona zoster), herpes B, poliomielita, rabia, virusuri transmise de tantari, arbovirusuri.

Encefalita primara este cauzata de infectia cu virusuri directe, in timp ce encefalita secundara este cauzata de o reactie imuna post-infectioasa.

Encefalita secundara poate aparea cu rujeola, varicela, oreion, rubeola si EBV. In encefalita secundara, simptomele apar de obicei cinci pana la 10 zile de la debutul bolii in sine si sunt legate de defalcarea mielinei, teaca ce acopera fibrele nervoase.

In cazuri rare, encefalita poate fi urmarea vaccinarii impotriva unor boli virale enumerate mai sus. Boala Creutzfeldt-Jakob, o tulburare a creierului foarte rara, cauzata de o particula infectioasa numita prionice, poate provoca, de asemenea, encefalita.

Tantarii po raspandi viruşi responsabil pentru encefalita ecvina. Boala Lyme, raspandirea de capuse, poate provoca encefalita, precum si febra Colorado. Rabia este cel mai adesea raspandita prin muscaturi de animale de la caini, pisici, soareci, ratoni, veverite, lilieci si pot provoca encefalita.

Encefalita cabalina este realizata de tantari care nu musca oamenii in mod normal, ci musca cai si pasari. Riscul de a contracta un virus de tantari este mai mare in mijlocul sau la sfarsitul verii, cand tantarii sunt mai activi, in acele zone rurale, unde se stie ca exista virusuri.

Encefalită herpes simplex, cea mai comuna forma de encefalita sporadica in tarile occidentale, este o boala cu o mortalitate ridicata. Aceasta apare la copii si adulti si ambele parti ale creierului sunt afectate. Infectia creierului este cauzata de virusul care se deplaseaza dintr-o locatie periferica catre creier prin intermediul a doi nervi, olfactiv si nervul trigemen (cel mai mare din craniu). Encefalita herpes simplex este responsabila pentru 10% din toate cazurile de encefalita si este principala cauza de encefalita sporadica, fatala. La pacientii netratati, rata de deces este de 70%, in timp ce mortalitatea este de 15-20% la pacientii care au fost tratati cu aciclovir. Simptome de encefalita herpes simplex sunt febra, se dezintegreaza rapid starea mentala, dureri de cap si modificari de comportament.

Stabilirea diagnosticului de encefalita include un interogatoriu atent pentru a determina posibila expunere la surse virale. Testele care pot ajuta la confirmarea diagnosticului si excluderea altor tulburari includ:

Teste de sange - acestea sunt pentru a detecta anticorpii la antigenele virale, si pentru a detecta proteinele straine.

Analiza lichidului cefalorahidian - detecteaza antigenii virali, si preleva exemplare de cultura pentru virusul care poate fi prezent in lichidul cefalorahidian.

Alte teste includ electroencefalograma CT si RMN.

O biopsie la creier (colectarea chirurgicala a unei mostra de tesut) poate fi recomandata in unele cazuri in care tratamentul pana in prezent administrat a fost ineficient si cauza de encefalita este neclara.  Diagnosticul exact, prin biopsie poate permite un tratament specific care altfel ar fi prea riscant.

Alegerea tratamentului pentru encefalita va depinde de cauza. Encefalita virala este, de obicei tratata cu medicamente antivirale inclusiv aciclovir, ganciclovir, foscarnet, ribovarin. Virusii care raspund la aciclovir includ herpes simplex, cele mai frecvente cauze de encefalita sporadica.

Simptome de encefalita pot fi tratate cu o serie de medicamente diferite. Corticosteroizi, inclusiv prednison si dexametazona, sunt, uneori, prescrise pentru a reduce inflamatia si umflarea creierului. Medicamente anticonvulsivante, inclusiv dilantin si fenitoina, sunt folosite pentru a controla crizele. Febra poate fi redusa cu acetaminofen sau alte medicamente de reducere a febrei.

O persoana cu encefalita trebuie sa fie monitorizata cu atentie, deoarece simptomele se pot schimba rapid. Analizele de sange pot fi necesare pentru a urmari in mod regulat niveluri de fluide si sarurilor din sange.

Simptome de encefalita au o gama variata de la foarte usoare pana la foarte severe si pot include: dureri de cap, febra, letargie (somnolenta, scaderea vigilentei, si oboseala), stare generala de rau, greata si varsaturi, tulburari de vedere, tremur, constiinta scazuta (somnolenta, confuzie, delir si stare de inconstienta), torticolis si convulsii.

Simptomele pot progresa rapid, schimbandu-se de la forma usoara pana la severa,in cateva zile sau chiar cateva ore.