O persoana cu un abces splenic are o colectie anormala de puroi in interiorul splinei, cauzata de o infectie bacteriana. Cele mai multe cazuri de abces splenic sunt cauzate de bacterii prezente in sange, bacterii care se stabilesc in splina, cauzand o infectie care duce la abces. Aceasta boala rara este mai frecventa de obicei la persoanele care au un sistem imunitar care functioneaza inadecvat.

Abcesul slenic poate fi cauzat de bacilii Gram negativi, E. coli si salmonella, stafilococus aureus, stretococi si enterococi, anaerobe si micobacterii.

Cele mai frecvente cauze de abces splenic sunt bacteriile provenite dintr-un loc indepartat, agentii patogni fiind probabil determinati de accentul original, precum si de alti factori de risc subadiacenti.

Neutropenia si utilizarea cronica de corticosteroizi predispune la candida si la abcese splenice.

Diagnosticul clinic este dificil de realizat. O radiografie poate evidentia anomalii, de exemplu o efuziune sau infiltratie nonspecifica. Pentru diagnosticare este nevoie de CT sau de RMN si alte proceduri imagistice la alegere.

Constatarile CT sunt: infectii, aze abdominale, cresterea progresiva in dimensiuni, extensia subcapsulara cu lichid adiacent. Diagnosticul poate fi confirmat de hemoculturi pozitive.  Biopsia sau aspiratia pot fi necesare pentru a stabili sau a exclude infectia.

Datorita raritatii relative de abcese splenice cele mi multe informatii sunt adunate de la serii mici de cazuri. Gestionarea optima include drenajul daca este fezabil.

Aspiratia cu un ac este considerata metoda de drenaj initial aleasa iar in cazul in care drenarea este necorespunzatoare poate fi nevoie de drenajul chirurgical.  Pentru indepartarea infectiei vor fi administrate antibiotice.

Simptomele unui abces splenic pot include febra, greata, varsaturi, oboseala, dureri in etajul abdominal superior stang si dureri la umarul stang.