Fumatul este principala cauza de deces si de provenienta a bolilor, cu peste 400.000 de decese in fiecare an, care pot fi atribuite fumatului sau consecintelor acestuia. Si totusi, adolescentii fumeaza!  Intr-adevar persoanele care au inceput sa fumeze in adolescenta au devenit fumatori dependenti pe parcursul vietii in proportie de 80%. Adolescentii care nu fumeaza de obicei nu o vor face niciodata.

Studiile legate de fumat au adus la cunostinta ca si consecinte deficitul de atentie si memorie la adulti.

Cercetatorii au dorit sa compare functiile creierului la fumatorii adolescenti cu cele ale nefumatorilor, cu accent pe zona cortexului prefrontal, zona a creierului care ghideaza functiile executive, de luare a deciziilor si care este in curs de dezvoltare structurala si functionala pe perioada adolescentei.

S-a gasit o corelatie tulburatoare: un adolescent care are o dependenta de nicotina din ce in ce mai mare, a avut functii mai slabe si o dezvoltare mai salaba a cortexului prefrontal, aceasta  constatare stabilind ca fumatul poate afecta functionarea creierului.

Constatarea in mod evident nu este o veste buna pentru fumatori. Cortexul prefrontal continua sa se dezvolte in timpul perioadei de adolescenta , iar fumatul poate influenta traiectoria de dezvoltare a creierului si afecteaza functiile acestuia.

In cadrul studiului au participat 25 de fumatori si 25 de nefumatori cu varsta cuprinsa intre 15 si 21 de ani, care au fost supusi efectuarii testelor cu privire la aflarea activitatii creierului prefrontal  si determinarea factorilor care inhiba raspunsul.

Inainte de efectuarea testului cercetatorii au masurat gradul dependentei de nicotina, prin aflarea numarului de tigari pe care le fumeaza un adolescent pe zi si cat de devreme dupa trezire sau inainte de culcare.

Rezultatele testelor au fost interesante si surprinzatoare in acelasi timp. Adolescentii care au fumat mai mult au o activitate mai mica in cortexul cerebral prefrontal. Cu toate acestea, in grupul de fumatori cat si in cel de nefumatori au existat in aceeasi masura factori inhibatori. Constatrea ca exista putine diferente ale factorilor inhibitori intre fumatori si nefumatori a fost o surpriza. Raspunsul motot al fumatorilor poate fi mentinut printr-o alta zona compensatorie din creier.

Fumatorii au avut semne de control cognitiv imatur pe perioada adolescentei.  Un astfel de efect poate influenta capacitatea tinerilor de a lua decizii rationale cu privire la bunastarea lor, care include si decizia de a renunta la fumat.

Concluziile studiului au fost urmatoarele: cortexul prefrontal continua sa se dezvolte in timpul perioadei critice de adolescenta, fumatul poate influenta traiectoria de dezvoltare a creierului, care afecteaza functia creierului prefrontal. In schimb in cazul in care cortexul prefrontal este negativ afectat, un adolescent poate fi pus in situatia probabila sa se apuce de fumat si sa pastreze acest obicei , in loc sa ia decizia de a avea o viata sanatoasa.